Economia implementării tehnologiilor CCUS 

Implementarea tehnologiilor de Captare, Utilizare și Stocare a Carbonului (CCUS) implică costuri semnificative operaționale și de capital. Totuși, diverse stimulente financiare și modele de afaceri inovatoare pot ajuta la reducerea acestor cheltuieli, făcând din CCUS o soluție viabilă pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Acest capitol explorează economia CCUS, acoperind costurile de capital, costurile operaționale și potențialele stimulente financiare.

Economia implementării tehnologiilor CCUS

 

Costuri de capital


Costurile de capital ale proiectelor CCUS pot varia considerabil în funcție de tipul de tehnologie, scara proiectului și aplicația industrială specifică. Principalii factori care influențează costurile de capital includ: 


1. Alegerea tehnologiei de captare are un impact semnificativ asupra costurilor de capital. De exemplu, sistemele de captare post-combustie tind să fie mai scumpe decât cele pre-combustie din cauza necesității echipamentelor suplimentare pentru separarea CO2 din gazele de ardere. 


2. Construirea infrastructurii pentru transportul și stocarea CO2, cum ar fi conductele și facilitățile de stocare, adaugă la costurile de capital. Costul transportului prin conducte pe uscat în Statele Unite variază între 2 și 14 USD pe tonă de CO2, în timp ce costurile de stocare pot varia semnificativ în funcție de condițiile geologice. 


3. Proiectele mai mari beneficiază de economii de scară, reducând costul per unitate de CO2 capturat. Extinderea proiectelor pilot la instalații comerciale poate reduce semnificativ costul nivelat al capturii. 


Costuri operaționale 


Costurile operaționale pentru proiectele CCUS includ cheltuielile asociate captării, transportului și stocării CO2. Aceste costuri pot fi împărțite în mai multe componente: 


1. Procesele de captare a CO2 sunt energointensive, ceea ce contribuie la creșterea costurilor operaționale. De exemplu, energia necesară pentru regenerarea solvenților în sistemele de captare post-combustie poate fi considerabilă. 


2. Întreținerea regulată a echipamentelor de captare, a conductelor și a facilităților de stocare este necesară pentru a asigura o funcționare eficientă și pentru a preveni scurgerile. 


3. Monitorizarea și verificarea continuă sunt esențiale pentru a asigura integritatea locurilor de stocare a CO2 și conformitatea cu cerințele de reglementare. Aceasta include sondaje seismice, logging-ul puțurilor și monitorizarea presiunii. 


Stimulente financiare potențiale

 
Pentru a face CCUS viabilă din punct de vedere economic, pot fi implementate diverse stimulente financiare și măsuri politice:

 
1. Atribuirea unei valori emisiilor de CO2 prin mecanisme de tarifare a carbonului, cum ar fi taxele pe carbon sau sistemele de comercializare a certificatelor de emisii, poate oferi un stimulent economic puternic pentru implementarea CCUS. De exemplu, un preț al carbonului de 50-100 USD pe tonă de CO2 poate îmbunătăți semnificativ viabilitatea financiară a proiectelor CCUS. 


2. În Statele Unite, creditul fiscal 45Q oferă stimulente financiare pentru captarea și stocarea CO2. Acest credit oferă 35 USD pe tonă de CO2 utilizată pentru recuperarea avansată a petrolului (EOR) și 50 USD pe tonă pentru CO2 stocat în formațiuni geologice. 


3. Guvernele pot oferi finanțare directă pentru a sprijini costurile de capital și operaționale ale proiectelor CCUS. De exemplu, programul Horizon 2020 al Uniunii Europene oferă finanțare pentru cercetare și inovare în proiectele CCUS. 


4. Parteneriatele public-privat (PPP) pot ajuta la împărțirea riscurilor financiare și a costurilor proiectelor CCUS între sectorul public și cel privat. Exemple de succes includ proiectul Petra Nova din Texas, care a fost finanțat printr-un parteneriat între NRG Energy și Departamentul de Energie al SUA. 


5. Companiile pot genera venituri prin vânzarea de credite de carbon obținute din captarea și stocarea CO2. În plus, pot fi emise obligațiuni de carbon pentru a strânge capital pentru proiectele CCUS, oferind investitorilor randamente legate de performanța proiectului în reducerea carbonului. 


Viabilitatea economică și perspectivele de viitor

 
Viabilitatea economică a tehnologiilor CCUS depinde de mai mulți factori, inclusiv costul capturii, transportului și stocării, precum și de disponibilitatea stimulentelor financiare. Studii recente au arătat că costul capturii CO2 poate varia între 15-25 USD pe tonă pentru procese industriale cu fluxuri concentrate de CO2 și 40-120 USD pe tonă pentru fluxuri mai diluate, cum ar fi cele din generarea de energie. 


Deși costurile inițiale ale proiectelor CCUS pot fi ridicate, cercetările și avansurile tehnologice în curs sunt așteptate să reducă aceste costuri în timp. Inovațiile în tehnologiile de captare, optimizarea proceselor și integrarea cu surse de energie regenerabilă pot îmbunătăți eficiența și fezabilitatea economică a CCUS. 


În concluzie, implementarea tehnologiilor CCUS implică costuri de capital și operaționale semnificative, însă diverse stimulente financiare și modele de afaceri inovatoare pot contribui la reducerea acestor cheltuieli. Pe măsură ce tehnologia avansează și sunt implementate politici de sprijin, CCUS este pregătit să joace un rol crucial în atingerea obiectivelor climatice globale și în tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon.