Cadrul de reglementare global 

La nivel global, există o recunoaștere tot mai mare a importanței tehnologiilor de Captare, Utilizare și Stocare a Carbonului (CCUS) în atingerea obiectivelor climatice. Aspectele cheie ale peisajului de reglementare global includ:  

• Acordul de la Paris: Acordul susține implicit CCUS ca un mijloc de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de atingere a obiectivelor climatice naționale. 

• Protocolul de la Londra: O modificare a acestui protocol permite transportul transfrontalier al CO2 pentru stocare geologică. Cu toate acestea, România nu a ratificat încă această modificare. 

• Global CCS Institute: Deși nu este un organism de reglementare, această organizație oferă informații și sprijin valoroase pentru dezvoltarea reglementărilor CCUS la nivel mondial. 

Cadrul de reglementare al Uniunii Europene

UE a stabilit un cadru de reglementare cuprinzător pentru CCUS, care include: 
• Directiva CCS (Directiva 2009/31/EC): Această directivă stabilește un cadru juridic pentru stocarea geologică sigură din punct de vedere ecologic a CO2. Aceasta acoperă toate stocările de CO2 în formațiuni geologice din UE și întregul ciclu de viață al siturilor de stocare. 

• Sistemul de comercializare al certificatelor de emisii al UE (EU ETS): ETS include CCUS, considerând emisiile captate, transportate și stocate conform Directivei CCS ca fiind neemise. 

• Regulamentul privind industria net-zero a UE (NZIA): Această reglementare desemnează CCUS ca o tehnologie strategică pentru atingerea neutralității carbonului și stabilește obiective pentru capacitatea de injectare a CO2. 

• Fondul pentru Inovare: Acest fond oferă sprijin financiar pentru tehnologii inovatoare cu emisii reduse de carbon, inclusiv pentru proiectele CCUS. 

• Rețelele transeuropene de energie (TEN-E): Acest cadru sprijină dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere de transport al CO2. 

Cadrul de reglementare național al României

Peisajul de reglementare al României pentru CCUS este încă în curs de dezvoltare, cu mai multe elemente cheie în vigoare:

• Ordonanța de Urgență a Guvernului 64/2011: Această ordonanță transpune Directiva UE privind CCS în legislația românească, stabilind baza legală pentru activitățile de stocare ale CO2. 

• Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM): ANRM este autoritatea competentă pentru stocarea CO2 în România. 

• Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE): ANRE este responsabilă de reglementarea transportului de CO2 prin conducte. 

• Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) actualizat 2021-2030: Acest plan recunoaște rolul CCUS în atingerea neutralității climatice și stabilește un obiectiv aspirațional de captare de cel puțin 50% dintre emisiile din industria mineralelor, până în 2050. 

• Strategia Națională pentru Păduri 2030: Deși nu este direct legată de CCUS, această strategie urmărește creșterea sechestrării carbonului prin împădurire și o mai bună gestionare a pădurilor. 

Provocări și oportunități în peisajul de reglementare al României

• Procesul de autorizare pentru stocarea CO2 în România este în prezent ineficient, cu responsabilități dispersate între mai multe entități. Este necesară dezvoltarea unor grupuri de lucru interministeriale pentru a simplifica acest proces. 

• Deși cadrul legal de bază este în vigoare, România nu are reglementări detaliate pentru activitățile CCUS, în special pentru transportul de CO2. 

• Legislația actuală creează obstacole pentru companiile petroliere care doresc să reutilizeze infrastructura existentă pentru activitățile CCUS în cadrul concesiunilor active de petrol și gaze. 

• România are obligația de a asigura stocarea a aproximativ 9 milioane de tone pe an (Mtpa) de CO2, conform NZIA al UE, ceea ce reprezintă atât o provocare, cât și o oportunitate pentru dezvoltarea reglementărilor. 

• Este nevoie de cadre de reglementare clare pentru a sprijini stimulentele financiare pentru proiectele CCUS, utilizând mecanismele de finanțare ale UE. 

Dezvoltări viitoare în reglementare

Pentru a sprijini adoptarea tehnologiilor CCUS, România ar trebui să ia în considerare:

• Dezvoltarea unor reglementări cuprinzătoare, specifice CCUS, în special pentru transportul și stocarea de CO2. 

• Simplificarea procesului de autorizare pentru proiectele CCUS. 

• Abordarea barierelor legislative pentru reutilizarea infrastructurii existente de petrol și gaze pentru activitățile CCUS. 

• Stabilirea unor stimulente financiare clare și mecanisme de sprijin pentru proiectele CCUS. 

• Alinierea reglementărilor naționale cu directivele UE și cele mai bune practici internaționale. 

• Dezvoltarea unor strategii de conștientizare și implicare publică pentru a construi sprijinul pentru proiectele CCUS.

Abordând aceste provocări și oportunități de reglementare, România poate crea un mediu mai favorabil pentru adoptarea CCUS, contribuind la atingerea obiectivelor climatice și poziționându-se ca lider în această tehnologie critică în cadrul Uniunii Europene.